ARHIVA
NORME DE PREZENTARE A MANUSCRISELOR
Prezentarea articolului
Studiile trimise spre publicare nu trebuie să depăşească 30.000 de semne, cu spaţii albe cu tot. Recenziile şi prezentările de cărţi nu vor depăşi 8.000, respectiv 4.000 de semne. Articolele vor fi trimise în format .doc și .pdf , fără indicații referitoare la autor. Într-un fișier separat se vor indica: numele autorului, afilierea academică, adresa de mail (oficială sau personală), rezumatul și 5 cuvinte cheie, în română și engleză. Rezumatul articolului nu va depăși 2.000 de semne și va fi în limba engleză (obligatoriu); la acesta se poate adăuga un rezumat în una din limbile franceză, germană, italiană sau spaniolă; articolele în limbi străine vor avea un rezumat în limba română. Traducerea titlului articolului se va face în limbile engleză şi franceză (indiferent de limba în care este dat rezumatul sau este scris articolul).
Dat fiind că revista „Dacoromania” este o publicaţie a Editurii Academiei Române, se va folosi ortografia oficială actuală și se vor aplica normele din ultima ediție a DOOM.
Termenele pentru predarea manuscriselor la redacţie, prin email, sunt:
1 decembrie pentru nr. 1 al anului următor
(1 decembrie 2017 pentru nr. 1/ 2018)
1 martie pentru nr. 2 al anului în curs
(1 martie 2018 pentru nr. 2/ 2018)
1. Textul articolului va fi redactat în WORD, folosind fontul Times New Roman, corp 11. Notele articolului vor fi culese cu corp 9, la subsolul paginii de text (footnotes). Citatele care depășesc trei rânduri vor fi indentate cu 1 cm și culese cu corp 10.
2. Subtitlurile vor fi marcate prin caractere îngroșate (bold). În cazul în care articolele sunt împărţite în paragrafe, cifrele care indică paragrafele vor fi culese tot cu bold, inclusiv punctul de după fiecare cifră. După puncte, în această situaţie, nu se lasă un spaţiu alb.
Ex.: 1.2. etc; 1.2.1., 1.3.5.2. etc.
3. Hărţile, graficele, schemele, desenele şi tabelele vor fi executate în Corel Draw sau vor fi trimise în format .pdf. Dacă articolul are mai multe materiale ilustrative, acestea vor fi numerotate în continuare, pe categorii, de la 1 la n (de ex.: harta 1, harta 2, etc.; tabelul 1, tabelul 2, etc.; desenul 1, desenul 2 etc.; figura 1, figura 2). Orice material ilustrativ (hărţi, grafice, capturi de pe ecran etc.) în .pdf trebuie să aibă o rezoluţie mare (de preferinţă 600 dpi, oricum, nu mai mică de 300).
4. Prescurtări:
• Nu se va folosi, nici în text, nici în note, prescurtarea indicaţiei „vezi” prin „v.”.
• Nu se vor folosi, nici în text, nici în note, prescurtări ale lui „idem” (folosit numai pentru a înlocui numele autorului sau autorilor) şi „ibidem” (folosit pentru a înlocui titlurile studiilor sau cărţilor, sinonim cu „în acelaşi loc”).
• „Locul citat” se prescurtează loc. cit., cu italice; la fel supra, infra, passim. „Opera citată” şi „articolul citat” se prescurtează op. cit., art. cit., cu litere cursive; op. cit. se foloseşte pentru cărţi, volume etc., iar art. cit., pentru articole, studii etc. publicate în volume colective, periodice ş.a.
• Pentru trimiteri la pagini este de dorit să nu se folosească indicaţii vagi, de tipul „e.s.”, „et. seq.”, „sqq”, „seq”, „ş.u.a” etc; dacă totuşi este necesară o asemenea indicaţie, se va folosi exclusiv „şi urm.”.
• s.v. (= sub voce) se culeg cu litere normale (nu se subliniază) și nu se lasă spaţiu între s. şi v.
5. În materialele redactate în limba română, se vor folosi exclusiv ghilimelele „...a” (99…99); în cele redactate în alte limbi, se vor folosi modelele specifice, impuse în uz: în engleză „…a” (66…99), în franceză « … »; acestea din urmă vor fi folosite şi în materialele în româneşte, dacă într-un citat este necesar să se folosească al doilea rând de ghilimele.
6. Pentru prezentările de cărți se vor indica: numele autorului sau al editorului, coordonatorului (urmat, în cazurile din urmă, de menţiunea (ed.) sau (coord., a cura di, Hgg etc.), titlul cărţii (şi, dacă e cazul, subtitlul, despărţit de titlu prin punct), volumul (dacă e cazul), locul de apariţie, editura (fără ghilimele de niciun fel), anul apariţiei, numărul de pagini, hărţi etc. La sfârşit se pune punct.
Ex.:
GEORGES MOUNIN, Linguistique et philosophie, Paris, Presses Universitaires de France, 1975, XII + 216 p. + 7 planşe + 5 hărţi.
B. RIEGER (ed.), Empirical Semantics, vol. I-II, Bochum, Studienverlag Dr. N. Brockmayer, 1981, 214 p.
Texte dialectale şi glosar Bistriţa-Năsăud. Publicate de MARIA MARIN şi MARILENA TIUGAN, Bucureşti, 1987, 382 p. (multigrafiat).
„Dacoromania”, XV, 2010, nr. 1, 96 p.
Trimiterile bibliografice
1. Revista acceptă și materiale cu aparat de referințe în sistem american (autor – dată). În acest caz, se vor aplica normele ultimei ediții din The Chicago Manual of Style
(URL: http://www.chicagomanualofstyle.org/tools_citationguide.html).
2. Pentru trimiterile în sistem european (cu note de subsol și bibliografie) se vor folosi următoarele norme:
i. Cărţi: prenumele şi numele autorului (sau autorilor), titlul cărţii (şi subtitlul, despărţit de titlu prin punct), cu italice, ediţia, îngrijirea ediţiei, prefaţă, note etc., cu punct după titlu (subtitlu) şi cu iniţială majusculă; volumul (sau/şi partea), cu cifre romane; locul de apariţie, editura, anul de apariţie, pagina, marcată prin p. (se vor evita în articolele în română indicaţii ca: pag., pp. Această ultimă notaţie (pp.) se va folosi exclusiv în articolele publicate în alte limbi decât româna). Atunci când se trimite la mai multe pagini, se va folosi între cifre nu cratima (-), ci linia de pauză (–) (ex.: p. 1–18).
Ex.:
Al. Philippide, Originea românilor, I. Ce spun izvoarele istorice, Iaşi, Tipografia „Viaţa Românească” S.A., 1923, p. 82; II. Ce spun limbile română şi albaneză, Iaşi, Tipografia „Viaţa Româneascăa” S.A., 1927, p. 17.
Alexandru Niculescu, Individualitatea limbii române între limbile romanice, 2. Contribuţii socioculturale, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1965, p. 90–98, 115.
Sextil Puşcariu, Limba română, vol. II. Rostirea, Bucureşti, 1959, p. 88, h. 15.
Ion Coteanu, Marius Sala, Etimologia şi limba română, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1987, p. 60.
Sextil Puşcariu, Cercetări şi studii. Ediţie îngrijită de Ilie Dan. Prefaţă de G. Istrate, Bucureşti, Editura Minerva, 1974, p. 188.
Sextil Puşcariu, Limba română, I. Privire generală. Prefaţă de G. Istrate. Note, bibliografie de Ilie Dan, Bucureşti, Editura Minerva, 1976, p. 250.
Al. Rosetti, Istoria limbii române, I. De la origini până la începutul secolului al XVII-lea. Ediţie definitivă, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986, p. 333.
Academia Română. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Dicţionarul explicativ al limbii române. Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1996, s.v. sau doar
Dicţionarul explicativ al limbii române. Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1996, s.v.
H. Tiktin, Rumänisch-deutsches Wörterbuch, Band III. P-Z. 3. überarbeitete und ergänzte Auflage von Paul Miron und Elsa Lüder, Cluj Napoca, Editura Clusium, 2005, s.v.
Pierre Guiraud, La sémantique, Paris, PUF, 1955, p. 112, 116–120.
ii. Articole în publicaţii periodice: prenumele şi numele autorului, titlul articolului cu cursive, indicaţia „în”, titlul (sau sigla) periodicului între ghilimele, anul de apariţie (cu cifre romane), anul calendaristic (cu cifre arabe), numărul (precedat de indicaţia „nr.”), pagina (se marchează în acelaşi fel ca la cărţi).
Ex.:
Merritt Ruhlen, Sextil Puşcariu şi fonologia generativă, în CL, XXIII, 1978, nr. 1, p. 28.
Vasile Christu, Literatura cultă la aromâni, în „Societatea de mâine”, XIV, 1937, nr. 2 (358), p. 71.
Teofil Teaha, Lat. grumus în română şi în limbile romanice, în CL, XXIII, 1978, nr. 1, p. 83.
iii. Studii apărute în volume omagiale, colective etc.: după indicaţia „în” va urma titlul volumului respectiv, cu italice; dacă volumul din care se citează un studiu este în întregime al autorului, după „în” se va pune idem.
Ex.:
R. Jakobson, Lingvistică şi poetică. Aprecieri retrospective şi consideraţii de perspectivă, în Probleme de stilistică, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1964, p. 86.
I. Pătruţ, Rostirea nouă, două, în Omagiu lui Iorgu Iordan, Bucureşti, Editura Academiei, 1958, p. 134.
Sextil Puşcariu, Roumain et roman, în idem, Études de linguistique roumaine. Traduit du roumain à l'occasion du soixantième anniversaire de l'auteur, 4 janvier 1937, Cluj – Bucureşti, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Naţională, 1937, p. 55–63.
3. Dacă se folosesc abrevieri bibliografice (în note sau într-o bibliografie), ele trebuie „decodate” într-o secțiune distinctă la sfârşitul articolului, înaintea rezumatului. Secțiunea va fi intitulată ABREVIERI BIBLIOGRAFICE sau BIBLIOGRAFIE.
Ex.: Puşcariu 1974 = Sextil Puşcariu, Cercetări şi studii. Ediţie îngrijită de Ilie Dan. Prefaţă de G. Istrate, Bucureşti, Editura Minerva, 1974, p. 188.
Prezentarea articolului
Studiile trimise spre publicare nu trebuie să depăşească 30.000 de semne, cu spaţii albe cu tot. Recenziile şi prezentările de cărţi nu vor depăşi 8.000, respectiv 4.000 de semne. Articolele vor fi trimise în format .doc și .pdf , fără indicații referitoare la autor. Într-un fișier separat se vor indica: numele autorului, afilierea academică, adresa de mail (oficială sau personală), rezumatul și 5 cuvinte cheie, în română și engleză. Rezumatul articolului nu va depăși 2.000 de semne și va fi în limba engleză (obligatoriu); la acesta se poate adăuga un rezumat în una din limbile franceză, germană, italiană sau spaniolă; articolele în limbi străine vor avea un rezumat în limba română. Traducerea titlului articolului se va face în limbile engleză şi franceză (indiferent de limba în care este dat rezumatul sau este scris articolul).
Dat fiind că revista „Dacoromania” este o publicaţie a Editurii Academiei Române, se va folosi ortografia oficială actuală și se vor aplica normele din ultima ediție a DOOM.
Termenele pentru predarea manuscriselor la redacţie, prin email, sunt:
1 decembrie pentru nr. 1 al anului următor
(1 decembrie 2017 pentru nr. 1/ 2018)
1 martie pentru nr. 2 al anului în curs
(1 martie 2018 pentru nr. 2/ 2018)
Durata medie a procesului de evaluare și publicare:
- 6 săptămâni pentru peer review
- de la 3 luni, până la un an (în funcție de necesitățile editoriale), pentru publicare.
1. Textul articolului va fi redactat în WORD, folosind fontul Times New Roman, corp 11. Notele articolului vor fi culese cu corp 9, la subsolul paginii de text (footnotes). Citatele care depășesc trei rânduri vor fi indentate cu 1 cm și culese cu corp 10.
2. Subtitlurile vor fi marcate prin caractere îngroșate (bold). În cazul în care articolele sunt împărţite în paragrafe, cifrele care indică paragrafele vor fi culese tot cu bold, inclusiv punctul de după fiecare cifră. După puncte, în această situaţie, nu se lasă un spaţiu alb.
Ex.: 1.2. etc; 1.2.1., 1.3.5.2. etc.
3. Hărţile, graficele, schemele, desenele şi tabelele vor fi executate în Corel Draw sau vor fi trimise în format .pdf. Dacă articolul are mai multe materiale ilustrative, acestea vor fi numerotate în continuare, pe categorii, de la 1 la n (de ex.: harta 1, harta 2, etc.; tabelul 1, tabelul 2, etc.; desenul 1, desenul 2 etc.; figura 1, figura 2). Orice material ilustrativ (hărţi, grafice, capturi de pe ecran etc.) în .pdf trebuie să aibă o rezoluţie mare (de preferinţă 600 dpi, oricum, nu mai mică de 300).
4. Prescurtări:
• Nu se va folosi, nici în text, nici în note, prescurtarea indicaţiei „vezi” prin „v.”.
• Nu se vor folosi, nici în text, nici în note, prescurtări ale lui „idem” (folosit numai pentru a înlocui numele autorului sau autorilor) şi „ibidem” (folosit pentru a înlocui titlurile studiilor sau cărţilor, sinonim cu „în acelaşi loc”).
• „Locul citat” se prescurtează loc. cit., cu italice; la fel supra, infra, passim. „Opera citată” şi „articolul citat” se prescurtează op. cit., art. cit., cu litere cursive; op. cit. se foloseşte pentru cărţi, volume etc., iar art. cit., pentru articole, studii etc. publicate în volume colective, periodice ş.a.
• Pentru trimiteri la pagini este de dorit să nu se folosească indicaţii vagi, de tipul „e.s.”, „et. seq.”, „sqq”, „seq”, „ş.u.a” etc; dacă totuşi este necesară o asemenea indicaţie, se va folosi exclusiv „şi urm.”.
• s.v. (= sub voce) se culeg cu litere normale (nu se subliniază) și nu se lasă spaţiu între s. şi v.
5. În materialele redactate în limba română, se vor folosi exclusiv ghilimelele „...a” (99…99); în cele redactate în alte limbi, se vor folosi modelele specifice, impuse în uz: în engleză „…a” (66…99), în franceză « … »; acestea din urmă vor fi folosite şi în materialele în româneşte, dacă într-un citat este necesar să se folosească al doilea rând de ghilimele.
6. Pentru prezentările de cărți se vor indica: numele autorului sau al editorului, coordonatorului (urmat, în cazurile din urmă, de menţiunea (ed.) sau (coord., a cura di, Hgg etc.), titlul cărţii (şi, dacă e cazul, subtitlul, despărţit de titlu prin punct), volumul (dacă e cazul), locul de apariţie, editura (fără ghilimele de niciun fel), anul apariţiei, numărul de pagini, hărţi etc. La sfârşit se pune punct.
Ex.:
GEORGES MOUNIN, Linguistique et philosophie, Paris, Presses Universitaires de France, 1975, XII + 216 p. + 7 planşe + 5 hărţi.
B. RIEGER (ed.), Empirical Semantics, vol. I-II, Bochum, Studienverlag Dr. N. Brockmayer, 1981, 214 p.
Texte dialectale şi glosar Bistriţa-Năsăud. Publicate de MARIA MARIN şi MARILENA TIUGAN, Bucureşti, 1987, 382 p. (multigrafiat).
„Dacoromania”, XV, 2010, nr. 1, 96 p.
Trimiterile bibliografice
1. Revista acceptă și materiale cu aparat de referințe în sistem american (autor – dată). În acest caz, se vor aplica normele ultimei ediții din The Chicago Manual of Style
(URL: http://www.chicagomanualofstyle.org/tools_citationguide.html).
2. Pentru trimiterile în sistem european (cu note de subsol și bibliografie) se vor folosi următoarele norme:
i. Cărţi: prenumele şi numele autorului (sau autorilor), titlul cărţii (şi subtitlul, despărţit de titlu prin punct), cu italice, ediţia, îngrijirea ediţiei, prefaţă, note etc., cu punct după titlu (subtitlu) şi cu iniţială majusculă; volumul (sau/şi partea), cu cifre romane; locul de apariţie, editura, anul de apariţie, pagina, marcată prin p. (se vor evita în articolele în română indicaţii ca: pag., pp. Această ultimă notaţie (pp.) se va folosi exclusiv în articolele publicate în alte limbi decât româna). Atunci când se trimite la mai multe pagini, se va folosi între cifre nu cratima (-), ci linia de pauză (–) (ex.: p. 1–18).
Ex.:
Al. Philippide, Originea românilor, I. Ce spun izvoarele istorice, Iaşi, Tipografia „Viaţa Românească” S.A., 1923, p. 82; II. Ce spun limbile română şi albaneză, Iaşi, Tipografia „Viaţa Româneascăa” S.A., 1927, p. 17.
Alexandru Niculescu, Individualitatea limbii române între limbile romanice, 2. Contribuţii socioculturale, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1965, p. 90–98, 115.
Sextil Puşcariu, Limba română, vol. II. Rostirea, Bucureşti, 1959, p. 88, h. 15.
Ion Coteanu, Marius Sala, Etimologia şi limba română, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1987, p. 60.
Sextil Puşcariu, Cercetări şi studii. Ediţie îngrijită de Ilie Dan. Prefaţă de G. Istrate, Bucureşti, Editura Minerva, 1974, p. 188.
Sextil Puşcariu, Limba română, I. Privire generală. Prefaţă de G. Istrate. Note, bibliografie de Ilie Dan, Bucureşti, Editura Minerva, 1976, p. 250.
Al. Rosetti, Istoria limbii române, I. De la origini până la începutul secolului al XVII-lea. Ediţie definitivă, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986, p. 333.
Academia Română. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Dicţionarul explicativ al limbii române. Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1996, s.v. sau doar
Dicţionarul explicativ al limbii române. Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1996, s.v.
H. Tiktin, Rumänisch-deutsches Wörterbuch, Band III. P-Z. 3. überarbeitete und ergänzte Auflage von Paul Miron und Elsa Lüder, Cluj Napoca, Editura Clusium, 2005, s.v.
Pierre Guiraud, La sémantique, Paris, PUF, 1955, p. 112, 116–120.
ii. Articole în publicaţii periodice: prenumele şi numele autorului, titlul articolului cu cursive, indicaţia „în”, titlul (sau sigla) periodicului între ghilimele, anul de apariţie (cu cifre romane), anul calendaristic (cu cifre arabe), numărul (precedat de indicaţia „nr.”), pagina (se marchează în acelaşi fel ca la cărţi).
Ex.:
Merritt Ruhlen, Sextil Puşcariu şi fonologia generativă, în CL, XXIII, 1978, nr. 1, p. 28.
Vasile Christu, Literatura cultă la aromâni, în „Societatea de mâine”, XIV, 1937, nr. 2 (358), p. 71.
Teofil Teaha, Lat. grumus în română şi în limbile romanice, în CL, XXIII, 1978, nr. 1, p. 83.
iii. Studii apărute în volume omagiale, colective etc.: după indicaţia „în” va urma titlul volumului respectiv, cu italice; dacă volumul din care se citează un studiu este în întregime al autorului, după „în” se va pune idem.
Ex.:
R. Jakobson, Lingvistică şi poetică. Aprecieri retrospective şi consideraţii de perspectivă, în Probleme de stilistică, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1964, p. 86.
I. Pătruţ, Rostirea nouă, două, în Omagiu lui Iorgu Iordan, Bucureşti, Editura Academiei, 1958, p. 134.
Sextil Puşcariu, Roumain et roman, în idem, Études de linguistique roumaine. Traduit du roumain à l'occasion du soixantième anniversaire de l'auteur, 4 janvier 1937, Cluj – Bucureşti, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Naţională, 1937, p. 55–63.
3. Dacă se folosesc abrevieri bibliografice (în note sau într-o bibliografie), ele trebuie „decodate” într-o secțiune distinctă la sfârşitul articolului, înaintea rezumatului. Secțiunea va fi intitulată ABREVIERI BIBLIOGRAFICE sau BIBLIOGRAFIE.
Ex.: Puşcariu 1974 = Sextil Puşcariu, Cercetări şi studii. Ediţie îngrijită de Ilie Dan. Prefaţă de G. Istrate, Bucureşti, Editura Minerva, 1974, p. 188.